Premierul nu a precizat însă la ce datorie se referă și nici moneda în care este exprimată această datorie, respectiv lei sau euro. Pe modelul minciunii, prin omisiune, conform căreia „anul acesta terminăm și nu mai avem absolut niciun dolar datorie la Fondul Monetar Internațional”, premierul a lansat în spațiul public o informație care, nefiind completă, ar putea părea credibilă. Nu este.
Datele oficiale ale Ministerului de Finanțe, care sunt publice și care pot fi consultate de oricine, îl contrazic flagrant: de la finele lunii aprilie 2012 până la finele lui iunie anul acesta datoria publică a administrației publice a crescut de la 212 miliarde de lei la aproape 260 de miliarde de lei, respectiv cu aproape 23%, exprimată în lei. Puteti consulta aici statisticile oficiale integrale privind datoria statului în aprilie 2012 și aici pe cele din iunie anul curent.
Datele oficiale privind datoria publică la finele lui aprilie 2012:
Datele oficiale privind datoria publică la finele lui iunie 2015:
În condițiile în care premierul a avansat, totuși, suma de 12 miliarde, este posibil ca el să se fi referit la plățile către FMI, doar către Fond, din cadrul acordului semnat în 2009. Până în acest moment guvernul, prin ministerul de Finanțe, a achitat în contul datoriei către FMI suma de 2,5 miliarde de euro (ceea ce înseamnă că Finanțele și-au achitat integral datoria către Fond) în timp ce BNR a achitat alte nouă miliarde de euro.
Începând de anul viitor, când BNR va achita ultima tranșă către FMI, statul român, prin ministerul de Finanțe, mai are de plătit, până în 2023, 4,9 miliarde de euro în contul acordului din 2009 cu troica FMI-CE-BM.
De remarcat este faptul că pe 16 septembrie, când premierul a anunțat plata datoriei către FMI el s-a referit, cel mai probabil, doar la partea care revine Finanțelor iar acum s-a referit și la partea de plată care a fost deja achitată de către BNR.
Cu puțin timp înainte de aceste declarații, premierul Victor Ponta a postat pe pagina sa oficială de Facebook un alt mesaj prin care a încercat să inducă în eroare publicul: „Datoria externă totală a scăzut cu 8,4 miliarde de euro față de aprilie 2012”. Deși consilierii premierului (cel mai probabil ei se ocupă cu documentarea pe aceste probleme) i-au furnizat corect datele legate de datoria totală externă a României, statisticile oficiale indică, de fapt, opusul a ceea ce a vrut să lase de înțeles premierul, respectiv că guvernul a redus expunerea pe valută prin reducerea datoriei externe. O „mică” problemă: datoria externă este alcătuită din două părți – una a statului și alta a mediului privat.
Ei bine, „datoria publică directă”, adică partea statului, respectiv a ministerului de Finanțe, a crescut de la 21,17 miliarde de euro în aprilie 2012 la 29,35 miliarde de euro în iulie 2015. Per total, deși, într-adevăr, datoria externă totală s-a redus, așa cum a postat Victor Ponta pe Facebook, această scădere a venit mai ales din plata de către BNR a ratelor de circa 9 miliarde de euro către FMI. Datoria externă efectivă a statului, respectiv a Finanțelor, a crescut însă.
Vă prezentăm mai jos graficele de pe site-ul Băncii Naționale a României, statistici pe care Ponta le-a prezentat parțial:
Ieșirea României pe piețele externe, în special prin vânzarea de obligațiuni denominate în euro a dus la creșterea valorii euroobligațiunilor de la 45,8 miliarde de lei la finele lui 2013 până la 64,6 miliarde de lei în iunie anul acesta, conform datelor oficiale ale ministerului Finanțelor. Dată fiind volatilitatea extrem de redusă a cursului de schimb, creșterea a avut loc, evident, prin noi împrumuturi.